Localitati Valcea
Valcea
Turism Valcea
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Valcea

Informaţii generale

Aşezare
n jumătatea sudică a Romniei, n sudul Carpaţilor Meridionali, n nordul Olteniei, de-o parte şi de alta a Oltului.

Vecini
La nord: Judeţele Sibiu şi Alba, la est: Judeţul Argeş, la sud-est: Judeţul Olt, la sud-vest: Judeţul Dolj, la vest: Judeţul Gorj, la nord-vest: Judeţul Hunedoara.

Suprafaţă
5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul ţării).

Populaţie
462.000 locuitori.

Oraşe
Rmnicu Vlcea, reşedinţă de judeţ, cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei, Cetăţuia, Petrişor, pe o terasă nclinată străbătută de rul Olăneşti. Alte oraşe: Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Călimăneşti, Drăgăşani, Horezu, Ocnele Mari.

Relieful
Este dispus n trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţnei, n care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane - Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Cmpia Romnă).

Clima
Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vnturi din direcţia nord şi nord-vest.

Cursurile de apă
Sunt dominate de Olt, pe 135 km, formnd defileul Turnu Roşu - Cozia, cu afluenţii Lotru, Topolog, Muiereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul.

Obiective turistice

Munţi
Masivul Cozia (cu vf. Cozia 1.668 m), n sud-vestul Munţilor Făgăraş, ntre rurile Olt (la vest), Băiaş (la nord), Topolog (la est), Sălătrucel (la sud), n apropierea comlexului balneoclimateric Călimaneşti- Căciulata. Prin spectaculozitatea reliefului (abrupturi, creste zimţate, turnuri), constituie un munte cu mari perspective de dezvoltare turistică. Comorile naturale ale acestui masiv sunt ocrotite şi conservate n Rezervaţia complexă Cozia, care a fost declarată Parc naţional n 1990. Masivul Cozia este uşor accesibil doritorilor de drumeţie care pot să admire aici numeroasele stnci cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Roşiei) şi cascade (Gardului, cu o nălţime de 20 m), diversitatea de plante (floarea de colţ, laleaua pestriţă, garofiţa albă) şi interesanta faună (pisici sălbatice, rşi, capre negre, cerbi, jderi de copaci, scorpioni carpatici).

Chei şi defilee
Defileul Oltului. Este greu de redat n cuvinte măreţia peisajului care ntmpină şi ncntă turistul de-a lungul drumului de la Cozia pnă la Turnu Roşu (judeţul Sibiu). Oltul a reuşit să sape pnă la rădăcină cea mai masivă şi mai naltă parte a Carpaţilor Meridionali. Porţiunea din judeţul Vlcea, suprapusă defileului, este cea mai spectaculoasă, albia ngustă a Oltului fiind străjuită de colţii prăpăstioşi ai Muntelui Cozia (la est) şi Culmea Căpăţnii (la vest). Geo Bogza, fascinat şi el de acest voievod al apelor, scria: Nesocotit, prodigios şi plin de mari elanuri, străbate Oltul lumea, iar viaţa lui seamană n totul cu a unui om care şi trăieşte destinul cu izbucniri patetice şi delăsări cumplite. Valea Lotrului, de o mare frumuseţe peisagistică, ademeneşte paşii turistului prin prăpăstioase ziduri de stncă, prin simfonia tumultoasă a cataractelor dar şi prin bogăţia folclorică a meleagurilor pe care le străbate. Cheile Bistriţei, lngă Mănăstirea Bistriţa, cele mai nguste chei din Romnia, reprezintă un colţ de natură care merită a fi vizitat n special pentru numeroasele guri de peşteri care se văd n versanţii abrupţi ai văii Bistriţei, dar şi pentru exemplarele rare de floră şi faună.

Lacuri
Zănoaga, Glcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate n urma prăbuşirii unor saline, Dăieşti, Rureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe rul Olt şi Lotru.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Piramidele de pămnt de la Goranu, rezervaţie geologică pe valea prului Stăncioi, unde apele de şiroire, rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor, au creat unele masive piramidale de pămnt, turnuri gigantice de 80 m nalţime. De asemenea, aceste ape de şiroire au creat adncuri de pnă la 10 m n versantul văii, crend forme cu aspectul unor imense tuburi de orgă.

Staţiuni
Călimăneşti-Căciulata (la 18 km de Rmnicu Vlcea, la 81 km de Sibiu şi la 198 km de Bucureşti), una dintre cele mai frumoase regiuni balneare din ţară, la ieşirea Oltului din Carpaţii Meridionali, ntr-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). Este vestită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, puterea lor tămăduitoare fiind cunoscută ncă de pe vremea romanilor. Ulterior, chiar Napoleon al III-lea, mpăratul Franţei folosea apa mbuteliată de aici, pe care diligenţe speciale o duceau la Paris. Climatul de dealuri, lipsit de contraste termice, fac ca temperatura medie anuală să fie de aproximativ 100C (n iulie media fiind sub 200C, iar n ianuarie -20C). Prin aşezarea sa (ntr-o depresiune subcarpatică) staţiunea este ferită de vnturi puternice. Baza de agrement cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, instalaţii pentru aerosoli şi inhalaţii, buvete pentru cura internă cu ape minerale, săli de gimnastică. La Căciulata funcţionează un sanatoriu profilat pe tratamentul sechelelor de hepatită epidemică şi un sanatoriu pentru bolnavii de silicoză. Căile de acces sunt: feroviare - gara Călimăneşti pe linia Piatra Olt - Podu Olt, rutiere - E 15A (DN 7) de la Bucureşti, Piteşti, Rmnicu Vlcea sau Sibiu. Băile Olăneşti (la 18 km de Rmnicu Vlcea, la 475 m altitudine, n nord-estul Olteniei, la poalele Munţilor Căpăţnii, de o parte şi de alta a prului Olăneşti). Climat de coline cu ierni blnde şi veri răcoroase (media temperaturii lunii iulie este 210C, iar a lunii ianuarie este -2,50C). O briză plăcută de munte mprospătează continuu aerul staţiunii. Prima atestare documentară a aşezării dateaza din 1579. n prima carte de balneologie romnească (1837) se precizează că la Olăneşti se află cele mai multe izvoare minerale din ţară. n 1837, la Expoziţia Internaţională de la Viena, apelor minerale de aici li se atribuie medalia de aur, comparndu-se (din punct de vedere al eficienţei curative) cu vestitele ape de la Baden Baden, Karlsbab şi Aix-les-Bains. Dintre instalaţiile de tratament cu care este nzestrată staţiunea amintim: cele pentru băi calde cu apă minerală la cadă, pentru hidro-termoterapie, electro-fizioterapie, buvete pentru cură internă. Căile de acces sunt: feroviare - gara Rmnicu Vlcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto pnă n staţiune, rutiere - E 15 A de la Bucureşti sau de la Sibiu pnă la Rmnicu Vlcea, DN 64 de la Caracal la Rmnicu Vlcea, DN 64 B de la Rmnicu Vlcea. Băile Govora (la 12 km de gara Govora la 20 km sud-vest de Rmnicu Vlcea), staţiune balneoclimaterică permanentă (la 360 m altitudine), ntr-o depresiune subcarpatică din nord-estul Olteniei. Beneficiază de un climat de coline, moderat de umed, cu veri prelungite şi răcoroase (media lunii iulie fiind de 190C) şi cu ierni uşoare (media lunii ianuarie: 00C). Temperatura medie anuală este de 90C, staţiunea fiind lipsită de curenţi de aer puternici. Apele minerale de la Govora au fost folosite prima oară n scopuri terapeutice n 1879, primul stabiliment balnear construindu-se n 1887. Bazele de tratament din staţiune sunt nzestrate cu instalaţii pentru băi calde cu ape minerale, pentru mpachetări cu nămol, pentru electroterapie, terapie respiratorie, buvete pentru cură internă, săli de gimnastică medicală. Staţiunea are un plus de farmec prin parcul său deosebit de frumos unde cresc specii de plante specifice climatului mediteranean. Căile de acces sunt: feroviare - gările Govora sau Rmnicu Vlcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto pnă n staţiune, rutiere - E 15 A de la Bucureşti sau Sibiu pnă la Rmnicu Vlcea, apoi DN 67 cu abatere 3 km, DN 67 de la Drobeta Turnu-Severin. Voineasa (la 80 km de Rmnicu Vlcea), staţiune balneoclimaterică permanentă pe valea rului Lotru, (la 580 - 640 m altitudine).

Vestigii istorice
Ruinele Castrului roman Arutela de la Bivolari, lngă Călimăneşti, aflat n apropierea unor izvoare cu ape termale, folosite n termele castrului. Important obiectiv militar roman care avea menirea să păzească sistemul de fortificaţii al limesului alutan şi drumul roman săpat n stncă pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atestă construirea castrului n timpul domniei mpăratului Hadrian. Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman Rusidava de la Drăgăşani, pe drumul antic ce ducea de la Romula la Apullum, Vestigiile castrului roman Rădăcineşti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane de la Stolniceni (la 5 km de Rmnicu Vlcea).

Edificii religioase
Mănăstirea Horezu din Romanii de Jos (la 6 km de Horezu), cel mai important ansamblu de arhitectură religioasă din epoca brncovenească, un punct culminant al artelor din Ţara Romnească n sec. XVII. A fost ridicată de Constantin Brncoveanu ntre 1690 - 1697. Biserica mare este decorată n exterior cu scuplturi n piatră (cu motive florale), iar pictura interioară are o mare valoare deoarece, pe lngă scenele religioase, pictorii au realizat şi o galerie de portrete ale Brncovenilor, Basarabilor şi Cantacuzinilor. Legenda spune că, pentru a nu fi surprinşi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea cnd cntau huhurezii (de aici şi numele). n jurul bisericii, au fost ridicate chiliile, casa domnească, turnul-clopotniţă. Mănăstirea Cozia (la 2 km de Călimăneşti la 20 km de Rmnicu Vlcea), unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec. XIV şi un punct de plecare pentru arhitectura de influenţă bizantină n Ţara Romnească. Biserica mare a fost zidită ntre 1386 - 1388 de Mircea cel Bătrn şi atrage atenţia prin eleganţa şi armonia proporţiilor, bogăţia de ornamentaţii şi excepţională valoare a picturii. Aici se afla mormntul lui Mircea cel Bătrn, unul dintre cei mai glorioşi voievozi din istoria poporului romn, precum şi mormntul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Bisericuţa bolniţei (n stnga şoselei), denumită şi giuvaier al veacului XVI (datorită personalităţii şi fineţei execuţiei) a fost ridicată de Radu Paisie n 1543. Deţine un valoros muzeu de artă religioasă, ce include şi vechi tipărituri şi manuscrise, obiecte de podoabă. Mănăstirea Govora (la 3 km de Băile Govora şi la 20 km de Rmnicu Vlcea), menţionată ntr-un document ncă din 1488. A fost rezidită de Vlad Călugărul şi de Radu cel Mare, iar n sec. XVII, Matei Basarab o restaurează şi aduce aici o tiparniţă la care s-a imprimat (n 1640) Pravila de la Govora, cea mai veche culegere de legi tipărită n Ţara Romnească. n timpul lui Constantin Brncoveanu complexul monastic a fost amplificat şi s-a construit biserica actuală care păstrează o pictură interioară de mare valoare (1711). Are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de artă feudală, vechi manuscrise şi tipărituri, obiecte de cult. Mănăstirea Bistriţa (la 6 km nord de Costeşti), construită ntre 1491 - 1492 de boierii Craioveşti, a fost avariată n 1508 de Mihnea cel Rău, deoarece ctitorii ei se ridicaseră mpotriva acestui domnitor. Ulterior, Craioveştii au refăcut biserica. Din vechiul complex s-a păstrat doar biserica bolniţei, construită de banul Barbu Craiovescu ntre 1520-1521. Actuala biserică este o construcţie din 1856, pictată n interior de Gh. Tăttărescu. Mănăstirea Arnota (la 15 km de Horezu şi la 54 km de Rmnicu Vlcea), ctitorie a lui Matei Basarab din 1633 - 1636, domnitor al cărui mormnt se află aici. Picturile murale interioare au fost executate n 1644 de Stroe Zugravu şi au o mare valoare artistică şi documentară. Mănăstirea a fost un focar de cultură romnească, n prezent deţinnd un mic muzeu de artă religioasă. Mănăstirea Dintr-un lemn de la Frnceşti (la 10 km de Băile Govora şi la 27 km de Rmnicu Vlcea), ntemeiată la sfrşitul sec. XVI şi nceputul sec. XVII. Conform legendei, biserica a fost realizată dintr-un singur trunchi de stejar, de Preda Brncoveanu ntre 1634 - 1635. Pereţii interiori ai bisericii au fost pictaţi ntre 1714 - 1716, picturi care se păstrează şi astăzi. Schitul Ostrov de la Călimăneşti, construit pe o insulă, n mijlocul rului Olt (lngă Călimăneşti) de domnitorul Neagoe Basarab şi soţia sa, Despina. A fost terminată n 1522 după moartea lui Neagoe Basarab. O veche legendă spune că aici s-a adăpostit Teofana, mama lui Mihai Viteazul, ca să scape de turci, după moartea fiului său. Biserica Cetăţuia din Rmnicu Vlcea (sec. XV), strneşte interesul vizitatorilor prin faptul că aici au fost ucişi, n 1529, voievodul Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad de boierii răzvrătiţi n urma ncercărilor domnitorului de a schimba politica de supunere faţă de imperiul ottoman. Schitul Turnu (la 3 km de Călimăneşti), din 1676, interesante sunt chiliile săpate se sihaştri chiar n gresia muntelui. Schitul Iezer de la Băile Olăneşti, biserică ridicată n 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu şi soţia sa, Doamna Chiajna. Biserica actuală a fost zidită n sec. XVIII. Episcopia Rmnicului din Rmnicu Vlcea, clădirile iniţiale, ridicate n sec. XVI, nu se mai păstrează. Actuala biserică mare, construită n 1856, a fost pictată de Gh. Tăttărescu. Biserica de lemn de la Băile Olăneşti, denumită şi Biserica lui Horea, datează din 1746 şi are o turlă de 21 m nălţime. Biserica Sf. Nicolae din Cineni (1733 - 1769), păstrează picturile murale iniţiale, de o mare valoare, att n interior ct şi pe faţade. Alte edificii religioase: Biserica Vovidenia de la Dobruşa, comuna Ştefăneşti (sec. XV), Biserica Sfnta Paraschiva din Rmnicu Vlcea (1557 - 1587), Mănăstirea Cornetu de la Racoviţă (la 9 km de Brezoi şi la 58 km de Rmnicu Vlcea), din 1666.

Edificii culturale
Muzeul memorial Nicolae Bălcescu din Nicolae Bălcescu, comuna Milcoiu, unde s-a născut marele democrat revoluţionar romn, despre care Nicolae Iorga scria: această figură palidă şi tristă, n care se leagă la un loc energia patriotului, căldura de inimă şi frumuseţea de stil a poetului, alăturea cu răbdarea şi conştiinţa istoricului.... Muzeul evocă principalele momente ale revoluţiei de la 1848 şi din viaţa lui N. Bălcescu. Casa memorială Anton Pann din Rmnicu Vlcea, amenajată n clădirea n care a locuit o perioadă autorul Povestei vorbei (casa construită la sfrşitul sec. XVIII n stil romnesc). Expune obiecte care au aparţinut lui Anton Pann, cel isteţ ca un proverb. Alte edificii culturale: Muzeul viei şi vinului de la Drăgăşani, Muzeul satului vlcean de la Bujoreni, muzeu etnografic n aer liber (la 6 km nord de Rmnicu Vlcea).

Etnografie
Principalul centru etnografic al judeţului este Horezu (la 35 km de Rmnicu Vlcea), cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramică din Romnia, cu expoziţie etnografică permanentă şi trguri tradiţionale. Meşterii locali produc ceramică de calitate superioară, cu o frumoasă decoraţie. Ei lucrează n special strchini şi farfurii şi folosesc o gamă largă de culori şi de motive decorative. Alte centre: Vaideeni (renumit pentru ţesături şi port tradiţional popular), Bărbăteşti (cusut, ţesut, cojocărit).





Cauta in Valcea
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Invatamant
SCOALA CU CLASELE I-VIII DUMITRU BADESCU
Benzinarii
Omv
Petrom Sa Bucuresti
Petromir Srl
Rompetrol Downstream Sa
Romvac Sa
Snp Petrom Sa Bucuresti Sucursala Peco Valcea
Lukoil Downstream Srl
Telefoane utile
Politie
Politie
Politie
Politie
Pensiuni
Pensiunea Maria
Calinesti
Pensiunea Casa Cezar
Pensiunea Maria
Gari
Gara Calimanesti
Gara Govora
Primarie
Primaria Directia De Protectie Sociala
Primaria Municipiului
Primaria Rm. Valcea
Primarie Baile Govora
Primaria Ocnele Mari
Primaria Calimanesti
Primaria Baile Olanesti
Lista strazi
cde
fgh
lmn
rst
uvw

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n jumătatea sudică a Romniei, n sudul Carpaţilor Meridionali, n nordul Olteniei, de-o parte şi de alta a Oltului.

Vecini
La nord: Judeţele Sibiu şi Alba, la est: Judeţul Argeş, la sud-est: Judeţul Olt, la sud-vest: Judeţul Dolj, la vest: Judeţul Gorj, la nord-vest: Judeţul Hunedoara.

Suprafaţă
5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul ţării).

Populaţie
462.000 locuitori.

Oraşe
Rmnicu Vlcea, reşedinţă de judeţ, cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei, Cetăţuia, Petrişor, pe o terasă nclinată străbătută de rul Olăne.. citeste mai mult