Localitati Valcea
Valcea
Turism Valcea
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Valcea

Informaţii generale

Aşezare
În jumătatea sudică a României, în sudul Carpaţilor Meridionali, în nordul Olteniei, de-o parte şi de alta a Oltului.

Vecini
La nord: Judeţele Sibiu şi Alba, la est: Judeţul Argeş, la sud-est: Judeţul Olt, la sud-vest: Judeţul Dolj, la vest: Judeţul Gorj, la nord-vest: Judeţul Hunedoara.

Suprafaţă
5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul ţării).

Populaţie
462.000 locuitori.

Oraşe
Râmnicu Vâlcea, reşedinţă de judeţ, cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei, Cetăţuia, Petrişor, pe o terasă înclinată străbătută de râul Olăneşti. Alte oraşe: Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Călimăneşti, Drăgăşani, Horezu, Ocnele Mari.

Relieful
Este dispus în trepte, ce coboară de la nord (Munţii Făgăraş, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentaţi prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunător cu un relief variat şi atractiv, Căpăţânei, în care predomină calcarele jurasice, Lotrului, masiv şi monoton, Parâng, Dealurile Getice-Podişul Getic şi depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri şi coline piemontane - Cotmeana, Olteţ, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Câmpia Română).

Clima
Este temperat continentală, cu veri scurte şi ierni lungi şi geroase, fiind influenţată de formele de relief, cu precipitaţii neuniforme şi vânturi din direcţia nord şi nord-vest.

Cursurile de apă
Sunt dominate de Olt, pe 135 km, formând defileul Turnu Roşu - Cozia, cu afluenţii Lotru, Topolog, Muiereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul.

Obiective turistice

Munţi
Masivul Cozia (cu vf. Cozia 1.668 m), în sud-vestul Munţilor Făgăraş, între râurile Olt (la vest), Băiaş (la nord), Topolog (la est), Sălătrucel (la sud), în apropierea comlexului balneoclimateric Călimaneşti- Căciulata. Prin spectaculozitatea reliefului (abrupturi, creste zimţate, turnuri), constituie un munte cu mari perspective de dezvoltare turistică. Comorile naturale ale acestui masiv sunt ocrotite şi conservate în Rezervaţia complexă Cozia, care a fost declarată Parc naţional în 1990. Masivul Cozia este uşor accesibil doritorilor de drumeţie care pot să admire aici numeroasele stânci cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Roşiei) şi cascade („Gardului”, cu o înălţime de 20 m), diversitatea de plante (floarea de colţ, laleaua pestriţă, garofiţa albă) şi interesanta faună (pisici sălbatice, râşi, capre negre, cerbi, jderi de copaci, scorpioni carpatici).

Chei şi defilee
Defileul Oltului. Este greu de redat în cuvinte măreţia peisajului care întâmpină şi încântă turistul de-a lungul drumului de la Cozia până la Turnu Roşu (judeţul Sibiu). Oltul a reuşit să sape până la rădăcină cea mai masivă şi mai înaltă parte a Carpaţilor Meridionali. Porţiunea din judeţul Vâlcea, suprapusă defileului, este cea mai spectaculoasă, albia îngustă a Oltului fiind străjuită de colţii prăpăstioşi ai Muntelui Cozia (la est) şi Culmea Căpăţânii (la vest). Geo Bogza, fascinat şi el de acest „voievod al apelor“, scria: „Nesocotit, prodigios şi plin de mari elanuri, străbate Oltul lumea, iar viaţa lui seamană în totul cu a unui om care îşi trăieşte destinul cu izbucniri patetice şi delăsări cumplite”. Valea Lotrului, de o mare frumuseţe peisagistică, ademeneşte paşii turistului prin prăpăstioase ziduri de stâncă, prin simfonia tumultoasă a „cataractelor” dar şi prin bogăţia folclorică a meleagurilor pe care le străbate. Cheile Bistriţei, lângă Mănăstirea Bistriţa, cele mai înguste chei din România, reprezintă un colţ de natură care merită a fi vizitat în special pentru numeroasele guri de peşteri care se văd în versanţii abrupţi ai văii Bistriţei, dar şi pentru exemplarele rare de floră şi faună.

Lacuri
Zănoaga, Gâlcescu, Vadu - lacuri de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului, Ocnele Mari, Ocniţa - lacuri sărate, fomate în urma prăbuşirii unor saline, Dăieşti, Râureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe râul Olt şi Lotru.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Piramidele de pământ de la Goranu, rezervaţie geologică pe valea pârâului Stăncioi, unde apele de şiroire, rezultate din ploi şi din topirea zăpezilor, au creat unele masive piramidale de pământ, turnuri gigantice de 80 m înalţime. De asemenea, aceste ape de şiroire au creat adâncuri de până la 10 m în versantul văii, creând forme cu aspectul unor imense tuburi de orgă.

Staţiuni
Călimăneşti-Căciulata (la 18 km de Râmnicu Vâlcea, la 81 km de Sibiu şi la 198 km de Bucureşti), una dintre cele mai frumoase regiuni balneare din ţară, la ieşirea Oltului din Carpaţii Meridionali, într-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). Este vestită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, puterea lor tămăduitoare fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Ulterior, chiar Napoleon al III-lea, împăratul Franţei folosea apa îmbuteliată de aici, pe care diligenţe speciale o duceau la Paris. Climatul de dealuri, lipsit de contraste termice, fac ca temperatura medie anuală să fie de aproximativ 100C (în iulie media fiind sub 200C, iar în ianuarie -20C). Prin aşezarea sa (într-o depresiune subcarpatică) staţiunea este ferită de vânturi puternice. Baza de agrement cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, instalaţii pentru aerosoli şi inhalaţii, buvete pentru cura internă cu ape minerale, săli de gimnastică. La Căciulata funcţionează un sanatoriu profilat pe tratamentul sechelelor de hepatită epidemică şi un sanatoriu pentru bolnavii de silicoză. Căile de acces sunt: feroviare - gara Călimăneşti pe linia Piatra Olt - Podu Olt, rutiere - E 15A (DN 7) de la Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea sau Sibiu. Băile Olăneşti (la 18 km de Râmnicu Vâlcea, la 475 m altitudine, în nord-estul Olteniei, la poalele Munţilor Căpăţânii, de o parte şi de alta a pârâului Olăneşti). Climat de coline cu ierni blânde şi veri răcoroase (media temperaturii lunii iulie este 210C, iar a lunii ianuarie este -2,50C). O briză plăcută de munte împrospătează continuu aerul staţiunii. Prima atestare documentară a aşezării dateaza din 1579. În prima carte de balneologie românească (1837) se precizează că la Olăneşti se află cele mai multe izvoare minerale din ţară. În 1837, la Expoziţia Internaţională de la Viena, apelor minerale de aici li se atribuie medalia de aur, comparându-se (din punct de vedere al eficienţei curative) cu vestitele ape de la Baden Baden, Karlsbab şi Aix-les-Bains. Dintre instalaţiile de tratament cu care este înzestrată staţiunea amintim: cele pentru băi calde cu apă minerală la cadă, pentru hidro-termoterapie, electro-fizioterapie, buvete pentru cură internă. Căile de acces sunt: feroviare - gara Râmnicu Vâlcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto până în staţiune, rutiere - E 15 A de la Bucureşti sau de la Sibiu până la Râmnicu Vâlcea, DN 64 de la Caracal la Râmnicu Vâlcea, DN 64 B de la Râmnicu Vâlcea. Băile Govora (la 12 km de gara Govora la 20 km sud-vest de Râmnicu Vâlcea), staţiune balneoclimaterică permanentă (la 360 m altitudine), într-o depresiune subcarpatică din nord-estul Olteniei. Beneficiază de un climat de coline, moderat de umed, cu veri prelungite şi răcoroase (media lunii iulie fiind de 190C) şi cu ierni uşoare (media lunii ianuarie: 00C). Temperatura medie anuală este de 90C, staţiunea fiind lipsită de curenţi de aer puternici. Apele minerale de la Govora au fost folosite prima oară în scopuri terapeutice în 1879, primul stabiliment balnear construindu-se în 1887. Bazele de tratament din staţiune sunt înzestrate cu instalaţii pentru băi calde cu ape minerale, pentru împachetări cu nămol, pentru electroterapie, terapie respiratorie, buvete pentru cură internă, săli de gimnastică medicală. Staţiunea are un plus de farmec prin parcul său deosebit de frumos unde cresc specii de plante specifice climatului mediteranean. Căile de acces sunt: feroviare - gările Govora sau Râmnicu Vâlcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto până în staţiune, rutiere - E 15 A de la Bucureşti sau Sibiu până la Râmnicu Vâlcea, apoi DN 67 cu abatere 3 km, DN 67 de la Drobeta Turnu-Severin. Voineasa (la 80 km de Râmnicu Vâlcea), staţiune balneoclimaterică permanentă pe valea râului Lotru, (la 580 - 640 m altitudine).

Vestigii istorice
Ruinele Castrului roman Arutela de la Bivolari, lângă Călimăneşti, aflat în apropierea unor izvoare cu ape termale, folosite în termele castrului. Important obiectiv militar roman care avea menirea să păzească sistemul de fortificaţii al limesului alutan şi drumul roman săpat în stâncă pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atestă construirea castrului în timpul domniei împăratului Hadrian. Alte vestigii istorice: Ruinele castrului roman Rusidava de la Drăgăşani, pe drumul antic ce ducea de la Romula la Apullum, Vestigiile castrului roman Rădăcineşti (138 d.Hr.), Ruinele termelor romane de la Stolniceni (la 5 km de Râmnicu Vâlcea).

Edificii religioase
Mănăstirea Horezu din Romanii de Jos (la 6 km de Horezu), cel mai important ansamblu de arhitectură religioasă din epoca brâncovenească, un punct culminant al artelor din Ţara Românească în sec. XVII. A fost ridicată de Constantin Brâncoveanu între 1690 - 1697. Biserica mare este decorată în exterior cu scuplturi în piatră (cu motive florale), iar pictura interioară are o mare valoare deoarece, pe lângă scenele religioase, pictorii au realizat şi o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor şi Cantacuzinilor. Legenda spune că, pentru a nu fi surprinşi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea când cântau huhurezii (de aici şi numele). În jurul bisericii, au fost ridicate chiliile, casa domnească, turnul-clopotniţă. Mănăstirea Cozia (la 2 km de Călimăneşti la 20 km de Râmnicu Vâlcea), unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec. XIV şi un punct de plecare pentru arhitectura de influenţă bizantină în Ţara Românească. Biserica mare a fost zidită între 1386 - 1388 de Mircea cel Bătrân şi atrage atenţia prin eleganţa şi armonia proporţiilor, bogăţia de ornamentaţii şi excepţională valoare a picturii. Aici se afla mormântul lui Mircea cel Bătrân, unul dintre cei mai glorioşi voievozi din istoria poporului român, precum şi mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Bisericuţa bolniţei (în stânga şoselei), denumită şi „giuvaier al veacului XVI” (datorită personalităţii şi fineţei execuţiei) a fost ridicată de Radu Paisie în 1543. Deţine un valoros muzeu de artă religioasă, ce include şi vechi tipărituri şi manuscrise, obiecte de podoabă. Mănăstirea Govora (la 3 km de Băile Govora şi la 20 km de Râmnicu Vâlcea), menţionată într-un document încă din 1488. A fost rezidită de Vlad Călugărul şi de Radu cel Mare, iar în sec. XVII, Matei Basarab o restaurează şi aduce aici o tiparniţă la care s-a imprimat (în 1640) „Pravila de la Govora”, cea mai veche culegere de legi tipărită în Ţara Românească. În timpul lui Constantin Brâncoveanu complexul monastic a fost amplificat şi s-a construit biserica actuală care păstrează o pictură interioară de mare valoare (1711). Are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de artă feudală, vechi manuscrise şi tipărituri, obiecte de cult. Mănăstirea Bistriţa (la 6 km nord de Costeşti), construită între 1491 - 1492 de boierii Craioveşti, a fost avariată în 1508 de Mihnea cel Rău, deoarece ctitorii ei se ridicaseră împotriva acestui domnitor. Ulterior, Craioveştii au refăcut biserica. Din vechiul complex s-a păstrat doar biserica bolniţei, construită de banul Barbu Craiovescu între 1520-1521. Actuala biserică este o construcţie din 1856, pictată în interior de Gh. Tăttărescu. Mănăstirea Arnota (la 15 km de Horezu şi la 54 km de Râmnicu Vâlcea), ctitorie a lui Matei Basarab din 1633 - 1636, domnitor al cărui mormânt se află aici. Picturile murale interioare au fost executate în 1644 de Stroe Zugravu şi au o mare valoare artistică şi documentară. Mănăstirea a fost un focar de cultură românească, în prezent deţinând un mic muzeu de artă religioasă. Mănăstirea „Dintr-un lemn“ de la Frânceşti (la 10 km de Băile Govora şi la 27 km de Râmnicu Vâlcea), întemeiată la sfârşitul sec. XVI şi începutul sec. XVII. Conform legendei, biserica a fost realizată dintr-un singur trunchi de stejar, de Preda Brâncoveanu între 1634 - 1635. Pereţii interiori ai bisericii au fost pictaţi între 1714 - 1716, picturi care se păstrează şi astăzi. Schitul Ostrov de la Călimăneşti, construit pe o insulă, în mijlocul râului Olt (lângă Călimăneşti) de domnitorul Neagoe Basarab şi soţia sa, Despina. A fost terminată în 1522 după moartea lui Neagoe Basarab. O veche legendă spune că aici s-a adăpostit Teofana, mama lui Mihai Viteazul, ca să scape de turci, după moartea fiului său. Biserica Cetăţuia din Râmnicu Vâlcea (sec. XV), stârneşte interesul vizitatorilor prin faptul că aici au fost ucişi, în 1529, voievodul Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad de boierii răzvrătiţi în urma încercărilor domnitorului de a schimba politica de supunere faţă de imperiul ottoman. Schitul Turnu (la 3 km de Călimăneşti), din 1676, interesante sunt chiliile săpate se sihaştri chiar în gresia muntelui. Schitul Iezer de la Băile Olăneşti, biserică ridicată în 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu şi soţia sa, Doamna Chiajna. Biserica actuală a fost zidită în sec. XVIII. Episcopia Râmnicului din Râmnicu Vâlcea, clădirile iniţiale, ridicate în sec. XVI, nu se mai păstrează. Actuala biserică mare, construită în 1856, a fost pictată de Gh. Tăttărescu. Biserica de lemn de la Băile Olăneşti, denumită şi „Biserica lui Horea”, datează din 1746 şi are o turlă de 21 m înălţime. Biserica „Sf. Nicolae” din Câineni (1733 - 1769), păstrează picturile murale iniţiale, de o mare valoare, atât în interior cât şi pe faţade. Alte edificii religioase: Biserica „Vovidenia” de la Dobruşa, comuna Ştefăneşti (sec. XV), Biserica „Sfânta Paraschiva” din Râmnicu Vâlcea (1557 - 1587), Mănăstirea Cornetu de la Racoviţă (la 9 km de Brezoi şi la 58 km de Râmnicu Vâlcea), din 1666.

Edificii culturale
Muzeul memorial „Nicolae Bălcescu” din Nicolae Bălcescu, comuna Milcoiu, unde s-a născut marele democrat revoluţionar român, despre care Nicolae Iorga scria: „această figură palidă şi tristă, în care se leagă la un loc energia patriotului, căldura de inimă şi frumuseţea de stil a poetului, alăturea cu răbdarea şi conştiinţa istoricului...”. Muzeul evocă principalele momente ale revoluţiei de la 1848 şi din viaţa lui N. Bălcescu. Casa memorială „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, amenajată în clădirea în care a locuit o perioadă autorul „Povestei vorbei” (casa construită la sfârşitul sec. XVIII în stil românesc). Expune obiecte care au aparţinut lui Anton Pann, „cel isteţ ca un proverb”. Alte edificii culturale: Muzeul viei şi vinului de la Drăgăşani, Muzeul satului vâlcean de la Bujoreni, muzeu etnografic în aer liber (la 6 km nord de Râmnicu Vâlcea).

Etnografie
Principalul centru etnografic al judeţului este Horezu (la 35 km de Râmnicu Vâlcea), cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramică din România, cu expoziţie etnografică permanentă şi târguri tradiţionale. Meşterii locali produc ceramică de calitate superioară, cu o frumoasă decoraţie. Ei lucrează în special strâchini şi farfurii şi folosesc o gamă largă de culori şi de motive decorative. Alte centre: Vaideeni (renumit pentru ţesături şi port tradiţional popular), Bărbăteşti (cusut, ţesut, cojocărit).





Cauta in Valcea
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Muzee
Muzeul Satului Vâlcean
Muzeul de Arta
Benzinarii
OMV
Petrom
Petromir
Petrom
OMV
MOL
ATM BRD
Primarie
Primaria Directia De Protectie Sociala
Primaria Municipiului
Primaria Rm. Valcea
Primarie Baile Govora
Primaria Ocnele Mari
Primaria Calimanesti
Primaria Baile Olanesti
Invatamant
SCOALA CU CLASELE I-VIII DUMITRU BADESCU
Lista strazi
cde
fgh
lmn
rst
uvw
Autogari
Autogara 1 Mai
Pensiuni
Pensiunea Maria
Calinesti
Pensiunea Casa Cezar
Pensiunea Maria
Banci
Banca Transilvania Agentia Nord Ramnicu-Valcea
BRD
BRD
BRD
ATM Banc Post
ATM Banc Post
ATM BRD

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În jumătatea sudică a României, în sudul Carpaţilor Meridionali, în nordul Olteniei, de-o parte şi de alta a Oltului.

Vecini
La nord: Judeţele Sibiu şi Alba, la est: Judeţul Argeş, la sud-est: Judeţul Olt, la sud-vest: Judeţul Dolj, la vest: Judeţul Gorj, la nord-vest: Judeţul Hunedoara.

Suprafaţă
5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul ţării).

Populaţie
462.000 locuitori.

Oraşe
Râmnicu Vâlcea, reşedinţă de judeţ, cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei, Cetăţuia, Petrişor, pe o terasă înclinată străbătută de râul Olăne.. citeste mai mult